Povestea de la prânz: ”Când sunt furios”

Pentru cei mici și dacă suntem sinceri, câteodată, și pentru noi, oamenii mari, să ne controlăm emoțiile nu este tocmai ușor. Câteodată suntem bucuroși, fericiți, alteori triști sau chiar furioși de-a dreptul. Toate sunt sentimente normale, pe care trebuie să le acceptăm. Povestea de astăzi este despre momentul acela când ne vine să trântim, să țipăm, să batem tare din picioare. Da, da... despre momentele în care suntem furioși.  Dragi copii, și noi oamenii mari suntem  furioși. Și ne este greu să ne controlăm aceste emoții, care par că sunt atât de vijelioase. Dar toate trec, respirăm adânc, și ușor, ușor, ne liniștim. După fiecare furtună, apare și soarele. p.s. dragi părinți, poate că este greu în momentele acelea când cel mic dă tare din picioare și țipă, dar gândiți-vă că poate nici lui nu îi este ușor și are nevoie de cineva care să îl înțeleagă, nu să țipe la el. Și să le citiți și lor rândurile de mai sus, dacă sunt mici și încă nu au învățat literele. :) Măcar ce am scris până la p.s.  Povestea ”Când sunt furios” este scrisă și ilustrată de Trace Moroney. Vă dorim multe zâmbete! :) :) :)