Focus

Focusul a fost denumit în cartea celebră a autorului Daniel Goleman: ” Motivația ascunsă a performanței” și practic ne explică cum ne putem dezvolta capacitatea de a ne păstra concentrarea. Dar dacă mușchiul atenției este ingredientul secret al performanței, atunci performanța trebuie să fie neapărat rezultatul unui antrenament intens. De regulă, avem tendința de a crede că atenția are un buton ce poate fi oprit. Mai toți considerăm că există două stări: suntem atenți sau suntem distraţi. Toate formele de atenţie, vin din conectarea a diferite părţi ale creierului. Fie că ne referim la sfera vieții personale sau la cea profesională, lipsa capacității de concentrare poate produce efecte negative asupra nivelului de performanță, dar și o calitate scăzută a gradului de comunicare și relaționare cu cei din jur. Sunt convinsă că v-ați confruntat frecvent cu tentația de a verifica e-mailurile, noutățile de pe Facebook, mesageria smartphone-ului sau cu alți „stimuli” ce va distrăgeau atenția de la activitatea pe care o desfășurați la momentul respectiv. Există trei tipuri de atenție asupra cărora oamenii trebuie să mediteze pentru a-și atinge potențialul maxim: atenția interioară, atenția asupra celuilalt și atenția asupra mediului exterior. Goleman face precizarea că o viață trăită armonios înseamnă să găsim un echilibru în folosirea acestei triple focalizări. Atunci când mintea noastră rătăcește fără o țintă anume, suntem detașați de momentul prezent, lipsiți de concentrare și nu reușim să stocăm amintiri, să înregistrăm ce se petrece exact aici și acum. Numai cu ajutorul unei gândiri profunde, putem menține o minte focalizată. Cei ce reușesc să găsească mai ușor o concentrare intensă sunt persoanele pasionate, cărora le place ce fac. Este recomandat sa ne deconectăm cu regularitate de la mediul online și alți factori externi ce ne distrag atenția, fiindcă momentele de liniște ajută la refacerea capacitații de concentrare și la recăpătarea stăpânirii de sine; Deși o minte concentrată are avantajele sale incontestabile, Daniel Goleman aduce în discuție un avantaj pe care ți-l aduce o minte împrăștiată: creativitatea. În popor se zice că oamenii deosebit de creativi (artiștii ) sunt tot timpul cu capul în nori, adică au o minte extrem de împrăștiată. Se pare că dacă mintea lor nu ar fi fost atât de împrăștiată, nu ar fi reușit să fie atât de creativi. Din acest motiv, ca să profitam de avantajele unei minți care hoinărește ideal ar fi să facem următoarele trei lucruri: 1. Să ne acordam un timp zilnic în care să ne lăsăm mintea să hoinărească liberă; 2. Să rezolvam sarcinile mici sau neînsemnate imediat ce apar astfel încât mintea noastră care hoinărește să poată lucra la lucruri mai importante; 3. Să încercăm să conștientizăm atunci când mintea se rătăcește, se îndepărtează de zona creativă și începe să se gândească sentimentele negative legate de sinele nostru, pentru că, din păcate, mare parte din zi mintea noastră este prinsă în acest cerc vicios din care nu iese nimic bun.